Descrierea metodei

  • similare cu juriul cetăţenesc în formă și funcţie;

    organizate de către autorităţile locale în vederea facilitării procesului decizional;

    discuţii/deliberări au loc în grupuri de 25 de participanţi;

    rezultatele sunt articulate într-un raport ce este prezentat autorităţilor, mass-media și oricăror altor grupuri interesate;

    autoritatea locală trebuie să-și dea acordul prealabil în ceea ce privește luarea în considerare a deciziilor.


Puncte tari

  • dimensiunile reduse ale grupurilor de planificare și natura non-intimidantă a acestora permite dezvoltarea ideilor inovatoare și participarea activă;

    participanţii sunt cetăţeni ce nu reprezintă grupurile de interes;
    fiecare cetăţean are șansa de a fi selectat să ia parte la acest proces;
    factorii de decizie sunt mai responsabili pentru că trebuie să-și argumenteze poziţiile; deciziile rezultate sunt adesea implementate;
    pot reînnoi încrederea cetăţenilor în democraţie.


Puncte slabe

  • problemele vizate sunt definite de autorităţile locale;
    utile doar pentru aspectele de planificare urbană ce necesită o decizie unică; decizii ce nu sunt întotdeauna fezabile;
    procesul de diseminare a informaţiilor este uneori greu de controlat.


Recomandări

  • pot fi utilizate când alte metode eșuează în armonizarea unor interese divergente;

    cel mai eficient de organizat în situaţiile care necesită un răspuns rapid de rezolvare a unei probleme pentru care ar exista mai multe soluţii;

    nu este o metodă potrivită pentru solicitarea acordului (aspecte la care se răspunde cu „da” sau „nu”).