Report chestionar 2015 - Urboteca
16129
page-template,page-template-full_width,page-template-full_width-php,page,page-id-16129,ajax_updown,page_not_loaded,,qode-title-hidden,footer_responsive_adv,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-10.0,wpb-js-composer js-comp-ver-4.12,vc_responsive

Buna guvernare

 

În general, locuitorii Bucureștiului nu se consideră informați cu privire la problemele din cartierul în care locuiesc, de aceea este necesară o mai mare transparență privind proiectele dezvoltate de către autoritățile locale. Indiferent de capacitatea decizională pe care o deține Primăria, respondenții sunt de părere că administrația publică locală ar trebui să se implice activ în preluarea mai multor responsabilități la nivelul comunității pe care o coordonează. De asemenea, nu există o diferență semnificativă între cei care se simt informați și restul respondenților în ceea ce privește numărul de probleme identificate în cartierul lor.

  • Da

  • Nu

  • Nu

Consider că sunt la curent cu problemele principale ale cartierului în care locuiesc

 

În ceea ce privește nivelul de informare al respondenților asupra problemelor principale ale cartierului lor, o pondere mai mare o au cei care susțin că nu sunt la curent cu dificultățile zonei în care locuiesc. Tinerii sub 25 de ani declară că sunt mai puțin informați, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani sunt oarecum la curent cu problemele cartierului. Un segment aparte îl constituie cei cu vârsta peste 55 de ani, unde gradul de informare este cel mai ridicat. În cadrul aceluiași indicator, bărbații se percep mai ancorați în realitatea comunităților bucureștene.

Puterea decizională a primăriilor de sector

 

În proporție de 49%, respondenții consideră că Primăria ar trebui să aibă mai multă putere și responsabilități. Pe de altă parte, un segment important îl constituie și cei care sunt de părere că Primăria ar trebui să aibă mai puțină putere, dar mai multe responsabilități (35%). În urma acestei întrebări se conturează două tipologii de cetățeni, cei care deleagă o mai mare putere și autoritate către Primărie și aceia care deși își doresc o mai mare responsabilizare a autorității locale, vor și o limitare a exercitării puterii acesteia.

Distribuția pe sectoare păstrează tendința generală, totuși putem afima că există un comportament distinct pentru sectorul 2, în sensul că rezidenții acestuia doresc într-o proporție mai mare decât media (57%) alocarea de mai multă putere și responsabilități Primăriei.

Să aibă mai multă putere dar mai puține responsabilități0%
Să aibă mai multă putere și responsabilități0%
Să aibă mai puțină putere dar mai multe responsabilități0%
Să aibă mai puțină putere și responsabilități0%

Principalele direcții de dezvoltare enunțate de locuitori

 

Dintre cele 9 direcții de dezvoltare enunțate, repondenții au identificat în medie 4 domenii pentru care Primăria ar trebui să acorde o finanțare mai mare.  În ordinea numărului de răspunsuri selectate, respondenții au ales cu preponderență necesitatea alocării mai multor fonduri către spații publice și parcuri (64%),  spitale și servicii medicale (55%), reabilitare străzi (50%) și transport în comun (49%).

Locuințe sociale

Spații publice și parcuri

Transport în comun

Reabilitare străzi

Reabilitare termică

Asistență socială

Siguranță publică

Spittle și servicii medicale

Proiecte culturale

Planificare urbană

 

În cadrul acestei dimensiuni aflăm despre participanții la acest studiu că sunt mulțumiți cu nivelul de trai pe care îl au în București. Totodată, aceștia semnalează cele mai importante probleme ale comunității în care trăiesc, manifestându-și dorința de a fi implicați în procesul de pregătire și realizare a proiectelor de dezvoltare urbană. Luând în considerare gradul ridicat de dezinformare cu privire la problemele cartierului în care locuiesc, este recomandată dezbaterea proiectelor de interes local în spațiul public încă din fază incipientă.

Serviciile publice ce necesită îmbunătățiri

Într-o măsură considerabilă, respondenții declară că spațiile publice necesită îmbunătățiri. Pe de altă parte, faptul că aceștia aleg în medie 3 dintre opțiunile afișate poate sugera o stare de nemulțumire generală în raport cu serviciile publice de care dispun ca locuitori ai cartierului lor și implicit, o doleanță în vederea ameliorării acestora.

Sănătate

Spații Publice

Transport în comun

Educație

Cultură

Utilități

Spații publice

 

În cadrul acestei dimensiuni aflăm despre participanții la acest studiu că sunt mulțumiți cu nivelul de trai pe care îl au în București. Totodată, aceștia semnalează cele mai importante probleme ale comunității în care trăiesc, manifestându-și dorința de a fi implicați în procesul de pregătire și realizare a proiectelor de dezvoltare urbană. Luând în considerare gradul ridicat de dezinformare cu privire la problemele cartierului în care locuiesc, este recomandată dezbaterea proiectelor de interes local în spațiul public încă din fază incipientă.

  • Foarte prost

  • Prost

  • Mediu

  • Bun

Calitatea spațiului verde din cartiere

 

Cea mai mare parte a participanților la acest studiu (35%) nu sunt mulțumiți cu spațiul verde de care beneficiază în aria în care locuiesc. De asemenea, 34% dintre aceștia au o atitudine neutră și 30% sunt satisfăcuți cu zonele verzi.

Distanța de cel mai apropriat parc

 

Se poate observa că ponderea celor care locuiesc în imediata apropiere a unui parc (1-5 minute) este egală cu cea a celor care se deplasează 5-10 minute, respectiv peste 10 minute pentru a ajunge la cel mai apropiat parc. 

  • 1

Funcțiuni de cartier solicitate

 

Nemulțumirea privind insuficiența spațiilor verzi din cartierele bucureștene este din nou rezultată în urma întrebării referitoare la ceea ce este necesar a fi realizat. Din aceeași categorie a spațiilor pentru petrecerea timpului liber, o prioritate mare este acordată activităților culturale (52%) precum și a celor sportive (51%). De asemenea, 50% dintre respondenți consideră că locurile de parcare nu acoperă nevoile acestora. 

Spații verzi

Cafenele

Spații pentru activități culturale

Spații pentru promenadă

Parcări

Spații pentru activități sportive

Locus de joacă pentru copii

Bănci

Autoritățile sunt responsabile de siguranța spațiilor publice

 

 

În proporție de 74%, respondenții apreciază că siguranța spațiului public trebuie asigurată de autoritățile locale. De menționat este faptul că numărul celor care nu sunt de acord cu această asociere între un spațiu public primejdios și neîndeplinirea sarcinilor autorităților este apropiat de numărul celor care nu își manifestă nici o opinie în acest sens.

76%

Trafic și mobilitate urbană

 

În cadrul acestei dimensiuni aflăm despre participanții la acest studiu că sunt mulțumiți cu nivelul de trai pe care îl au în București. Totodată, aceștia semnalează cele mai importante probleme ale comunității în care trăiesc, manifestându-și dorința de a fi implicați în procesul de pregătire și realizare a proiectelor de dezvoltare urbană. Luând în considerare gradul ridicat de dezinformare cu privire la problemele cartierului în care locuiesc, este recomandată dezbaterea proiectelor de interes local în spațiul public încă din fază incipientă.

Servicii publice care trebuie îmbunătățite

 

În opinia respondenților, o prioritate a serviciilor publice privind traficul și mobilitatea este îmbunătățirea parcărilor din oraș (63%). În plan secund, intervine și nevoia amenajării unor piste de biciclete (55%) precum și a unor trasee favorabile pietonilor (54%). 

54%

Trasee favorabile pietonilor

33%

Drumuri lărgite

55%

Piste de biciclete

41%

Benzi dedicate pentru autobuz

44%

Linii noi metrou

63%

Parcări

Tipul de transport în comun preferat

 

Din rândul tuturor mijloacelor de transport cu care respondenții se deplasează la seviciu, școală sau facultate reiese că metroul este cel mai folosit, în proporție de 44%. În contrast, bicicleta este utilizată doar de 11% dintre respondenți, lucru care explică de altfel nevoia enunțată anterior pentru delimitarea unor piste speciale.

30%

Autobuz / Troleu

44%

Metrou

16%

Tramvaiul

11%

Bicicleta

30%

Mașina personală

30%

Pe jos

Timpul zilnic petrecut în trafic

 

Doar 15% dintre respondenți petrec zilnic în trafic mai puțin de 20 de minute, cei mai mulți dintre aceștia (48%) declarând un interval între 20 și 60 de minute.

15%

< 20 min

25%

20 - 40 min

23%

40 min - 1 oră

18%

1h - 1h 20 min

16%

> 1h 20min

4%

Fără info

Locuire și calitatea vieții

 

În cadrul acestei dimensiuni aflăm despre participanții la acest studiu că sunt mulțumiți cu nivelul de trai pe care îl au în București. Totodată, aceștia semnalează cele mai importante probleme ale comunității în care trăiesc, manifestându-și dorința de a fi implicați în procesul de pregătire și realizare a proiectelor de dezvoltare urbană. Luând în considerare gradul ridicat de dezinformare cu privire la problemele cartierului în care locuiesc, este recomandată dezbaterea proiectelor de interes local în spațiul public încă din fază incipientă.

  • Nesatisf

Nivelul de satisfacție al vieții

 

Peste 40% dintre respondenți se declară mulțumiți de calitatea vieții lor în timp ce doar 9% dintre aceștia își evaluează viața ca fiind nesatisfăcătoare. 

Nivelul de satisfacție fața de cartierul în care locuiesc

 

Comparativ cu întrebarea anterioară, sunt mai puțini cei care își manifestă satisfacția la un nivel mai restrâns, cel al cartierului în care locuiesc. 

  • Nesatisf

  • Nesatisf

Nivelul de satisfacție fata de locuinta personală

 

Reducând spațiul de la aria cartierului la cea a apartamentului, a casei în care locuiesc, 57% dintre respondenți se consideră mulțumiți și doar 33% dintre aceștia adoptă o atitudine neutră. Acest comportament mai vehement este de înțeles în contextul în care se pune problema unui mediu mai familiar respondenților, asupra căruia aceștia au un factor decizional mai mare decât cel al cartierului lor. 

Poluarea ca sursă a problemelor de sănătate

 

Cei care consideră că au de suferit din cauza gradului de poluare din oraș sunt apropiați ca număr de cei care susțin că nu au probleme de sănătate din acest motiv. Pe de altă parte, o parte considerabilă a acestora (23%) se declară în necunoștiință de cauză.

  • F

Economie și antreprenoriat urban

 

În cadrul acestei dimensiuni aflăm despre participanții la acest studiu că sunt mulțumiți cu nivelul de trai pe care îl au în București. Totodată, aceștia semnalează cele mai importante probleme ale comunității în care trăiesc, manifestându-și dorința de a fi implicați în procesul de pregătire și realizare a proiectelor de dezvoltare urbană. Luând în considerare gradul ridicat de dezinformare cu privire la problemele cartierului în care locuiesc, este recomandată dezbaterea proiectelor de interes local în spațiul public încă din fază incipientă.

  • Nesatisf

Gradul de multumire cu locul de muncă

 

Participanții la studiu se declară în general mulțumiți cu serviciul pe care-l practică într-o proporție de 40%. Observăm un procent destul de mic al celor care se declară în dezacord cu afirmația privind gradul de mulțumire cu serviciul deținut (10%).  

Gradul de multumire cu locul de muncă

 

Participanții la studiu se declară în general mulțumiți cu serviciul pe care-l practică într-o proporție de 40%. Observăm un procent destul de mic al celor care se declară în dezacord cu afirmația privind gradul de mulțumire cu serviciul deținut (10%).  

  • Nesatisf

  • 41_60

Dorinta de a emigra din țară

 

Majoritatea respondenților (46%) au răspuns că nu vor să emigreze în altă țară. De remarcat este și faptul că numărul celor indeciși este într-o proporție similară cu cei care vor să își schimbe domiciliul într-o altă țară.