DESPRE CE?
Ne propunem să descoperim împreună temele de interes public relevante la scara cartierelor sau vecinătăților urbane prin diagnosticarea participativă a spațiilor și a facilităților publice. Astfel aducem inițiativele relevante la nivelul comunității în atenția autorităților pentru o mai bună distribuire a resurselor publice.
Vrem să demonstrăm calitățile unui proces participativ de definire a interesului public și să promovăm adoptarea unui instrument permanent prin care autoritățile publice să asigure resurse constante pentru colectarea și reflectarea ipotezelor formulate de comunități locale.
Facem aceasta prin analize calitative și metode variate, cu mentori și invitați speciali pe teme specifice și pregătind materiale vizuale captivante și accesibile care vor documenta întregul proces.
Interesele comune identificate prin diagnostic participativ pot deveni obiectivele unor proiecte cu care gazda și Fellows pot continua colaborarea, creând o fundație solidă pentru inițiative sustenabile și adaptate nevoilor reale ale comunităților locale.
PENTRU CINE?
Destinat studenților din programele de licență și master de la
– arhitectură, urbanism, peisagistică,
– arte vizuale și artele spectacolului,
– antropologie și sociologie.
Dacă studiezi altă disciplină sau ești deja absolvent, dar dorești să te alături programului de Fellowship, hai să discutăm. Programul este formulat pentru lucru în echipă, iar fiecare echipă are minim 3 membri, câte un membru din fiecare domeniu. Sunt 5 situații de lucru, ca studii de caz, deci vom avea minim 15 Fellows.
Pentru că vom lucra cu invitați din alte țări, este necesară cunoașterea limbii engleze la un nivel de conversație.
DE CE?
După o primă ediție de Fellowship în București (2017-2019) și un exercițiu mai scurt la Timișoara în 2020, ediția 2024 continuă colaborarea dintre profesioniști, inițiative social-culturale și locuitori, în situații urbane pe care vrem să le înțelegem și să le explicăm în mod lizibil și atractiv celor care au putere să sprijine transformările pozitive în cartiere.
CONTEXT
Urboteca a pornit la drum în 2014, prin promovarea și explicarea principiilor urbanismului participativ cu ajutorul unor instrumente de educație urbană destinate locuitorilor.
Am continuat călătoria prin dezvoltarea unor abilități practice pentru tineri profesioniști care vor să înțeleagă nevoile beneficiarilor lucrând împreună cu ei pe teme urbane concrete și am inițiat programul de Fellowship Urboteca.
În 2022 am început proiectul CoNECT în cadrul căruia se desfășoară această ediție de Fellowship.
CÂND
15
săptămâni
7
sesiuni (1 sesiune x 4 ore)
Sesiunea 1 – 25 februarie
Introducere în program; prezentarea gazdelor, Fellows, co-organizatori, mentori, focus pe stakeholder analysis pentru mecanisme de colaborare
Sesiunea 2 – 10 martie
SPAȚIUL ca suport al coeziunii comunitare – noțiuni și concepte, focus pe spații coeziune comunicare.
Sesiunea 3 – 24 martie
STORYTELLING online/offline, autodocumentare
Sesiunea 4 – 07 aprilie
CERCETARE antropologică, noțiuni și concepte, instrumente calitative
Sesiunea 5 – 21 aprilie
Feedback pentru toate situațiile studiu de caz și metodele alese (1)
Sesiunea 6 – 19 mai
Feedback pentru toate situațiile studiu de caz și metodele alese (2)
Sesiunea 7 – 02 iunie
Vizibilitate oferită situațiilor studiu de caz. Urboteca portabilă – expunere itinerantă
GAZDE – SITUAȚII STUDII DE CAZ
Depoul Victoria
Cum poate fi elaborată o temă de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să ia în considerare diverse perspective, nu doar pe cea a Societății de Transport București (STB)?
Depoul Victoria din București, se află în pragul unei transformări semnificative. Elaborarea unei noi teme de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) trebuie să ia în considerare interesele diverse ale comunității și ale potențialilor beneficiari, în plus față de nevoile Societății de Transport București (STB). Această viziune trebuie să cuprindă și considerente de sustenabilitate și o îmbunătățire a calității vieții urbane, reflectând aspirațiile și nevoile comunității.
A.T.U. este parte dintr-un grup de lucru organizat de ADIZMB pentru acest demers de planificare participativă, iar calendarul acestui grup de lucru și cel al programului de fellowship sunt posibil de corelat.
Pe lângă această căutare și aplicare de metode de diagnostic participativ, proiectul URBACT GreenPlace și programul de fellowship pentru care Depoul Victoria este un studiu de caz au în comun și obiectivul legat de creșterea rolului pe care natura îl poate avea în oraș pentru a limita schimbările climatice (tranziție ecologică).
Cartier creativ și Cișmi Civic
Ce colaborări sunt posibile între industriile creative și grupul de ințiativă civică?
Cartierul Creativ și CișmiCivic, Cișmigiu, sunt două forțe dinamice în revitalizarea urbană. Cartierul Creativ stimulează arta, designul și inovația pentru dezvoltarea culturală și economică, în timp ce CișmiCivic se axează pe conservarea patrimoniului și sustenabilitatea în Cișmigiu.
Colaborarea lor promite o sinergie puternică: Cartierul Creativ poate aduce contribuții creative la inițiativele CișmiCivic, iar acesta din urmă oferă o înțelegere profundă a patrimoniului și nevoilor comunitare.
MALMAISON
Ce sprijin trebuie să ofere instituțiile publice (proprietarii imobilului) pentru comunitate de artiști care își desfășoară activitatea acolo?
Proiectul MALMAISON își propune să transforme un imobil istoric într-un centru vital pentru artiștii vizuali. Pentru a asigura succesul acestui proiect, sprijinul instituțiilor publice, în calitate de proprietari ai imobilului, este esențial. Prin colaborarea și sprijinul activ al instituțiilor publice, MALMAISON poate deveni un pol de atracție culturală și un hub pentru inovație și creativitate în domeniul artelor vizuale.
Ce sprijin trebuie să ofere instituțiile publice?
GAZDĂ: Alex Radu
Alex Radu este fondator al /SAC (din 2018) și /SAC @ Malmaison (din 2021), cofondator și editor de carte de artă @ Editura Vellant (din 2006), (co)curator de expoziții de grup de artă contemporană (din 2015), antreprenor / producător / manager cultural și (co)creator de contexte expoziționale și culturale, consultant politici și practici culturale și artistice.
REPLIKA
Cum ajută inițiativele independente de artă performativă idea de coeziune comunitară și de interes public?
Proiectul REPLIKA, joacă un rol vital în promovarea coeziunii comunitare și în stimularea interesului public. Prin natura sa exploratorie și interactivă, REPLIKA creează un spațiu unde de dialogul și înțelegere între diferite segmente ale comunității. REPLIKA devine un catalizator pentru discuții și acțiuni comunitare, încurajând publicul să se angajeze activ în dialoguri civice și culturale.
GAZDĂ: Katia Pascariu
Katia Pascariu (n.1983, București) este actriță, performeră și activistă cultural. Absolventă UNATC (2006) și a Univ. București – Master de Antropologie (2016).
Activează pe scena locală și internațională, în principal în teatru și performance, dar și film, colaborând cu echipe multi-disciplinare.
De peste 15 ani participă în proiecte de teatru social, comunitar și politic, participând – alături de colectivele Replika, Macaz Coop., Vârsta4, DramAcum – la dezvoltarea unor programe artistice comunitar-educaționale.
Susține ateliere artistice de teatru educațional și comunitar de peste 10 ani.
Este parte și din colectivul artistic al Teatrului Evreiesc de Stat din București.
Masca Uverturii
Ce colaborări, susținute din bugetul unei instituții publice, ar trebui făcute cu sectorul independent pentru a susține coeziunea comunitară în cartierul Militari?
Teatrul Masca ar putea deveni nucleul unor colaborări inovatoare între instituții publice și sectorul independent, cu scopul de a consolida coeziunea comunitară. Acesta ar putea facilita evenimente culturale și educaționale care să implice locuitorii cartierului, încurajând participarea activă și dialogul intercultural.
Prin aceste inițiative, Teatrul Masca ar deveni un centru cultural vital în cartierul Militari, sprijinind dezvoltarea comunitară și îmbogățind viața culturală a locuitorilor.
CE ÎȚI OFERIM?
RESURSE DE CUNOAȘTERE:
Un design de proces: deși este un experiment în cadrul unui proiect de cercetare acțiune, acest demers este STRUCTURAT pe niște ipoteze desprinse din cercetarea fundamentală. Conceptele legate de reziliența comunitară și coeziune comunitară, tranziție ecologică, diagnostic participativ, interes public în relație cu politicile publice (alocarea resurselor publice) sunt toate prezente în acest parcurs în care discuțiile teoretice sunt combinate cu acțiuni concrete care să ne conducă la descoperirea unor mecanisme de colaborare ce fac posibilă inovația (quintuple helix).
RESURSE MATERIALE:
Materiale și spațiu de lucru pentru toate activitățile din program, acces la resurse bibliografice.
Urboteca Portabil – resurse multifuncționale: audio, video și mobilier disponibile pentru organizarea unor evenimente
RESURSE UMANE:
Co-organizatori: adițional față de sesiunile de lucru listate mai sus, unii dintre ei vor fi prezenți la ieșirile pe teren și vor fi disponibili pentru sesiuni 1-la-1 și feedback pe toată durata programului.
Invitati și susținători: din domenii diverse și cu experiență internațională – advocacy și organizare comunitară, cercetare aplicată, planificare participativă, antreprenoriat social.
CU CINE?
Vera MARIN
Arhitect (1999), cu specializare în dezvoltare urbana integrată (2001) și în management de proiect (2006), cu doctorat în urbanism pe tema politicilor publice pentru regenerare urbană (2009), cu experiență de cercetare postdoctorală în cadrul programului NEC – Colegiul Noua Europă (2010) pe tema politicilor locale pentru protecția patrimoniului în zonele construite protejate.
Are o experiență didactică în mediul universitar de peste 20 de ani în Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (din 2012 – Departamentul de Planificare Urbană și Dezvoltare Teritorială, între 2002-2006 și respectiv 2008-2010 – Departament Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului).
A fondat și a coordonat ATU – Asociația pentru Tranziție Urbană (2001), a fondat și este vice-președinte al Asociației de-a Arhitectura (2012).
În prezent, coordonează echipa UAUIM pentru proiectul de cercetare CircularCityChallenge, și programul Arhitrainer în cadrul Asociației De-a Arhitectura, și este parte din echipa de planificare participativă pentru Legacy TM2023 (capitală culturală și politici locale pentru cultură în Timișoara).
Daniela CALCIU
Daniela CALCIU predă proiectarea de arhitectură ca lector universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde este și editor asociat al revistei Studii de istoria și teoria arhitecturii-sITA. A obținut titlul de doctor de la aceeași universitate, cu o teză despre istoria conceptului de urbanitate și rolul acestuia în discursul profesional al designului urban și al arhitecturii contemporane. Împreună cu Asociația pentru Tranziție Urbană, dezvoltă proiecte de cercetare-acțiune pentru a crea noi moduri de colaborare între mediul academic, profesioniști și comunitățile urbane, pentru a încuraja și însoți cetățeni din toate mediile să se implice în procesele de transformare a cartierului și orașului lor. Ca parte a interesului său de a explora rolurile civice ale universităților și instituțiilor de cultură, Daniela Calciu este director de patrimoniu al Muzeului Național de Artă Contemporană din România, supervizând conservarea, cercetarea și valorificarea colecțiilor de artă și a fondurilor documentare.
Oana PAVĂL
În curs de actualizare…
Ruxandra MOCANU
În curs de actualizare…
Oana PERJU
În curs de actualizare…
Gruia BĂDESCU
Gruia Bădescu este cercetător la Universitatea din Konstanz (Germania) și lector invitat la Masterul de Antropologie al SNSPA. Are un masterat în design urban și științe sociale la Londra și un doctorat în arhitectură la Universitatea Cambridge. Atât cercetarea cât și practica sa profesională se centrează pe orașele în transformare, cu precădere orașe post-socialiste și orașe post-conflict. A lucrat la diverse strategii de dezvoltare locală, planuri de dezvoltare urbană integrată, cât și proiecte legate de spațiul public, mobilitate urbană, patrimoniu construit, și arhitectură memorială. Legătura dintre spațiu, rupturi politice și confruntarea trecutului este și tema principală de cercetare, lucrând pe reconstrucție post-război în fosta Iugoslavie și în Orientul Mijlociu și urbanism post-dictatură în Chile, Argentina și Europa de Est. Este co-fondator al Centrului Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL), și membru ATU, unde ca parte a proiectului Urban Education Live, a coordonat dezvoltarea unei viziuni comunitare pentru viitorul zonei Traian-Călărașilor.
Mitia KRYSTA
În curs de actualizare…
Maria DRĂGHICI
Maria Draghici este artist vizual, activist cultural (coordonator de programe educaționale Ofensiva Generozității_O2G 2006-2013), în prezent activând ca cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare al UNATC. Din 2012, lucrează colaborativ în interiorul mai multor echipe transdisciplinare de investigație asupra realului socio-politic și de interes public în sensul conceptului extins de școală. Este interesată de incorporarea la nivel instituțional a celei de a treia misiuni a spațiului universitar prin intermediul pedagogiei dublui transfer, a cercetării în acțiune, arhivării active și formării echipelor hibride pentru UNATC.
Andrei RUS
În curs de actualizare…
Alex RADU
Alex Radu este fondator al /SAC (din 2018) și /SAC @ Malmaison (din 2021), cofondator și editor de carte de artă @ Editura Vellant (din 2006), (co)curator de expoziții de grup de artă contemporană (din 2015), antreprenor / producător / manager cultural și (co)creator de contexte expoziționale și culturale, consultant politici și practici culturale și artistice.
Irina ZAMFIRESCU
Irina Zamfirescu predă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București) și este activist pentru drepturile omului la ActiveWatch. Are o teză de doctorat în evacuări și viața post evacuări în București.
Activitatea de cercetare, dar și activismul sunt centrate pe comunități vulnerabile, dreptul la oraș, auto reprezentare și bună guvernare.
Diana DOBRIN
În curs de actualizare…
Maria MANDEA
Maria Mandea (n.1991), artistă și cercetătoare, lucrează cu mediul jocului.
După ce a studiat Product Design la UAUIM București (2017), a elaborat o teză de doctorat despre designul pentru joc la UNArte București (2022). În prezent, predă la masterul Art of Game Design la UNATC București. În timpul studiilor, a creat în 2012 Micul Haos, un proiect de design de jucării bazat pe un concept original aflat la granița dintre jucării și obiecte de artă participativă. În 2017, a co-fondat studioul de design Super Serios, unde dezvoltă jocuri și instalații ludic-performative care abordează contexte urbane și post-industriale. În 2021-2022 a co-fondat Știrbei47, un spațiu deschis pentru artă emergentă și participativă în București. Din 2022 face parte din asociația Laborator Artistic.
Maria lucrează cu mediul instalațiilor interactive la scară largă (Divided, 2020, Aproape Departe, 2020, System in the Room, 2020, Rousseau Game, 2022). Lucrările ei au fost expuse la nivel național și internațional atât în cadre formale, cât și neconvenționale: Muzeul Național de Artă Contemporană București, Centrul Ars Electronica, pe strada Ion Ghica sau pe străzile din Matera, Italia și pot fi găsite în colecțiile publice ale muzeelor (MNAC, Centrul Ars Electronica).
FAQ
De ce „fellow” și nu participant?
Pentru că vei fi mai mult decât un student sau participant. Vei contribui activ la un proiect european de cercetare prin acțiune în care concepem și testăm noi modele de colaborare între diferitele sectoare ale societății (n-tuple Helix). Vocea și implicarea ta ca cercetător și tânăr profesionist vor contribui la modelarea unui mod de lucru aflat la intersecția dintre discipline și în relație cu prezentul cartierelor noastre.
Căutăm atât interes pentru dezvoltarea abilităților practice de lucru alături de comunități de vecinătate, cât și asumare a unui rol într-un proces pe care și tu îl vei contura cu implicarea ta. Fiecărui Fellow îi asigurăm un context de lucru (situația) precum și oportunități de învățare, precum și acces la o rețea de experți. De asemenea, ne asigurăm că vei primi feedback și îndrumare la cerere, adiționale celor din cadrul sesiunilor de lucru.
Cu ce mă vor ajuta co-organizatorii?
Vei putea apela la oricare din mentori pentru clarificări, consultări, recomandări.
Sunt mentori care vor dori să vă însoțească și în munca de teren. Sunt mentori care vor indica materiale de citit, sau filme de văzut, alții vor demonstra cu instrumente deja folosite de ei anterior, etc.
Relația dintre organizatori si fellows este una de lucru în echipă, de identificat împreună metodele cele mai bune pentru fiecare din situațiile studiu de caz.
De ce insistăm pe auto-documentare?
În tot demersul, avem un interes special pentru a documenta tot ce se întâmplă: asta ne ajută să învățăm cum pot, realist și eficient, facilitatorii să sprijine reziliența comunitară – ce nevoi specifice au acești actori de legătură și care sunt resursele pe care le aduc în proces.
Ai alte întrebări?
Scrie-ne cu încredere pe salut@urboteca.ro.
