PROGRAMUL S-A ÎNCHEIAT. NOI INIȚIATIVE PRIND VIAȚĂ ÎN URMA LUI.
Ediția 2024 a programului Urboteca Fellowship a fost un experiment de cercetare-acțiune (Living Lab), la București, pentru proiectul CoNECT, derulat într-un consorțiu internațional prestigios.
Pregătirile pentru această ediție au început în iunie 2023 cu primele schițe privind obiectivele programului și intențiile pentru un design de proces care să crească șansele echipei ATU să implementeze cu succes un demers foarte ambițios, dar și foarte necesar: formarea facilitatorilor pentru diagnostic participativ.
Din septembrie, împreună cu partenerii inițiali și cu susținători convinși pe parcurs, am pornit o serie de discuții, găzduite la Modul Cărturești (mulțumim CĂRTUREȘTI!) prin care s-au definit studiile de caz (mulțumim GAZDELOR!), profilul și modul de recrutare pentru participanți (mulțumim FELLOWS!) și etapele programului (mulțumim CO-ORGANIZATORILOR).
În ianuarie-februarie – demersul de recrutare a fost unul surprinzător: ne așteptam să formăm, cu greu, echipe de 3 fellows pentru fiecare studiu de caz (deci un total de 15 participanți), organizați astfel: un arhitect-urbanist, un antropolog-sociolog și respectiv un artist film-maker / visual-artist. Un obiectiv general al programului fiind acela de a crește numărul celor interesați de procese participative în definirea interesului comun, când am primit 54 de aplicații, ne-am bucurat enorm și ne-am asumat că pornim programul cu toți cei care s-au înscris (puteți afla detalii despre fiecare din ei, la pagina studiului de caz pentru care au lucrat).
GAZDELE STUDIILOR DE CAZ
GALERIE FOTO
CoNECT | Collective Networks for Everyday Community Resilience and Ecological Transition
Considerăm reziliența ca pe o practică strâns legată de un grad ridicat de coeziune în cadrul comunităților. O vedem ca pe o capacitate de a identifica împreună interese comune cu ajutorul arhitecților și al urbaniștilor / al antropologilor și al sociologilor / al artiștilor vizuali și performativi. Prin urmare, suntem interesați de modalitățile prin care comunitățile se recunosc ca fiind comunități în jurul unor spații comune și aspirații comune, definesc reziliența prin practicile lor zilnice, pe care le vedem ca pe o chestiune de învățare reciprocă.
OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Toate cele trei ediții de până acum ale programului de Fellowship Urboteca (cea de acum, dar și cea din cadrul proiectului UEL – Urban Education Live, 2018-2019 sau ca program complementar de formare pentru studenți ai Facultății de Arhitectură din Timișoara la Bienala de la Timișoara, 2020 dedicată temei responsabilității) adresează trei obiective principale :
CAPACITY BUILDING: creșterea capacității participanților de a lucra în echipe multi-disciplinare, cu instrumente de cercetare care combină perspective disciplinare (instrumente hibrid) și care fac experiențele de lucru și de învățare interactive, dinamice, creative.
STAKEHOLDER ANALYSIS AND MEDIATION: facilitarea unor procese prin care sunt identificate nevoile unei comunități în sensul interesului public definit prin suprapunerea perspectivelor și a opțiunilor mai multor actori urbani (analiză de actori).
COMMUNITY COHESION + ECOLOGICAL TRANSITION: transformarea spațiilor pe care le folosim împreună ia în considerație și comportamentele care ar trebui schimbate, dar și criteriile de reducere a amprentei de carbon prin amenajări care cresc rolul naturii în oraș, care susțin eficiența energetică și sursele alternative de energie și care promovează circularitatea.
DESIGN DE PROCES
Acest program este complementar formării în centre universitare atât prin faptul că mizează pe competențele specifice fiecărui domeniu disciplinar care să fi fost deja dobândite pe parcursul anilor de licență sau master din facultatea de arhitectură, urbanism, antropologie, sociologie, arte vizuale, teatru / film, etc., cât și prin faptul că se bazează pe o relație orizontală între co-organizatori și participanți (fellows).
În Fellowship Urboteca, nu există cursuri (prelegeri) și evaluări care să aducă o ierarhie între cei care au organizat programul și cei care au decis să ofere din timpul și priceperea lor pentru a explora posibilități de hibridizare a instrumentelor pe care le-au învățat în anii de studiu universitar.
Sesiunile în plen sunt cu invitați de inspirație – care au experiență relevantă – nu doar din cărți, ci din proiecte anterioare de cercetare-acțiune. Prezentările nu pot fi mai lungi de 30 de minute și trebuie alternate cu exerciții prin care diferite concepte sau principii să fie trecute prin filtrul personal și profesional al participanților.
Cele 7 sesiuni în plen sunt alternate cu sesiuni de lucru în echipă, pe teren, în fiecare din cele 5 studii de caz.
Asigurarea vizibilității rezultatelor și comunicarea experienței sunt foarte importante – de unde și ideea de a pregăti câte un material video pentru fiecare studiu de caz.
FORMAREA FACILITATORILOR PENTRU DESIGN PARTICIPATIV
Facilitator – sau mediator (eng.) este acea persoană care are competențele necesare să sprijine un proces de colaborare (o definiție foarte generală).
Competențele facilitatorului pentru diagnostic participativ sunt acele CUNOȘTINȚE, ABILITĂȚI, VALORI care ar trebui să permită atât analiza unor situații și spații pentru a vedea atât problemele cât și potențialul acestora (diagnostic), cât și capacitatea de a deschide procesul către categorii diverse de actori urbani (participativ). Deasemenea, rezultatele acestor analize făcute participativ ar trebui să poată fi făcute vizibile online sau la îndemână în cadrul fizic, dar și suficient de interesant prezentate astfel încât oameni cu diverse interese și priceperi să fie dispuși să aloce timp pentru ele și să le înțeleagă. Toate aceste competențe sunt greu de dobândit de către o singură persoană.
Tranziția ecologică și reziliența de zi cu zi nu înseamnă doar cunoașterea definițiilor, ci și dezvoltarea unor comportamente și colaborări care nu pot exista fără valori comune și conectarea oamenilor pentru a combina resursele.
În consecință, facilitatorul pentru diagnostic participativ este de fapt, parte dintr-o echipă, iar unul din principalele lui atribute este că lucrează bine în echipă.
Fie că are deja cunoștințe și abilități de analiză a spațiului, sau a intereselor și perspectivelor actorilor din rețea, sau de reprezentare atractivă a rezultatelor acestor analize, sau de suport de interacțiuni care generează dialog, etc. el sau ea este o persoană care se conectează la următoarele principii:
1. Coeziunea comunitară (legături multiple între membri unei comunități) este esențială pentru reziliență
2. Participarea înseamnă deschidere către diversitate, cu acceptarea diferențelor dar și cu aprecierea resurselor și perspectivelor fiecărui actor
3. Înțelegerea spațiilor pe care le folosim împreună ca un vehicul pragmatic de schimbare către un mai bine comun
Acțiunea pentru tranziția ecologică și reziliența de zi cu zi necesită timp pentru a permite răspunsul la întrebări specifice cu instrumente provenite din diverse domenii.
Acest proiect este susținut prin grantul acordat de Minsterul Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS/CCCDI – UEFISCDI, număr proiect PN3-P3-1149/31.12.2021.